Sistemul de învăţământ superior din Suedia

UPDATE: Am scris aici – Facultatea în Suedia – despre ceea ce trebuie făcut pentru a putea urma o facultate in Suedia. Programe, cursuri şi perioade Facultatea în Suedia e deobicei de 3 sau de 5 ani. În unele cazuri se poate termina şi după 2 ani. Ca şi în România, sunt facultăţi în cadrul … Continue reading “Sistemul de învăţământ superior din Suedia”

UPDATE: Am scris aici – Facultatea în Suedia – despre ceea ce trebuie făcut pentru a putea urma o facultate in Suedia.

Programe, cursuri şi perioade

Facultatea în Suedia e deobicei de 3 sau de 5 ani. În unele cazuri se poate termina şi după 2 ani. Ca şi în România, sunt facultăţi în cadrul unor universităţi, dar sunt şi facultăţi de sine stătătoare.

Facultatea la care sunt eu se numeşte Blekinge Tekniska Högskolan (BTH) şi are localuri în mai multe oraşe (Karlshamn, Ronneby şi Karlskrona). În Karlskrona e sediul principal, dar eu învăţ în Ronneby.

La facultate în Suedia îţi alegi deobicei un program care conţine mai multe cursuri într-o anumită ordine. Dacă eşti interesat de ceva în plus, îţi poţi lua cursuri adiţionale pe lângă cele incluse în program. Programul se desfăşoară pe mai mulţi ani care sunt împărţiţi în mai multe perioade, iar fiecare perioadă poate conţie unul sau mai multe cursuri.

Uite de exemplu de la 1 sep până pe 3 nov a fost prima perioadă care a conţinut doar un curs. De pe 3 nov până cândva în ianuarie e parioada a doua care conţine tot un singur curs.

Fiecare curs are un număr de puncte. Punctele nu sunt o formă de notare, ci arată cât timp şi muncă necesită un curs din partea studentului. Cursurile considerate full-time, au 15 puncte, cele half-time au 7,5 puncte. Un program de 3 ani trebuie sa aiba 180 de puncte, deaia fiecare perioadă trebuie să fie full-time, adică ori să aibă un curs care  e full-time ori mai multe cursuri care împreună fac 15 puncte.

Despre sistemul de notare şi examinare.

Sistemul de examinare constă într-o serie de examene ca şi în România, din câte am înţeles. Noi până acum nu am avut examene în sală, ci numai examene acasă. Asta din mai multe motive:
1. Aici nu se pune bază pe memorare, ci pe înţelegere,
2. Nu a fost nimic de tocit, ci de înţeles şi de aplicat,
3. Şi pentru a trece examene de acasă trebui să fi citi pentru că altfel nu e aşa uşor.

La noi la facultate se foloseşte şi o platformă online pentru comunicarea student-profesor şi student-student.

Pe respectiva platformă, profesorul publica diferite informaţii generale: orar, lista cu manuale, un ghid de studiu etc., dar şi diferite exerciţii şi examene practice.
Examenele teoretice, despre care am spus mai sus că se dau acasă, se publică deobicei în ziua examenului la ora 9.00 dimineaţa, iar la ora 16.00 sau chiar la 17.00 uneori, trebuie ca fiecare student să fi trimis un document cu răspunsurile întrebărilor de la partea teoretică dar şi eventualele analize, linkuri către pagini sau alte documente legate de partea practică. Din moment ce timpul pentru rezolvarea părţii teoretice e limitat, e destul de greu de trecut examenul dacă nu ai citit înainte, chiar dacă ai acces la toate manualele.
Pe lângă răspunsurile corecte profesorii de aici se une bază şi pe respectarea surselor şi referinţelor. Adică atunci când faci o afirmaţie, trebuie să spui pe ce te bazezi iar dacă te bazezi pe manual trebui să spui pagina la care ai citit, dacă ai luat ceva de pe net trebuie să scrii adresa respectivei pagini.
Tot despre aceste examene, eu zic că se scriu acasă, dar asta nu e obligatoriu, poţi să stai şi în clasă, la calculatorul de acolo.

Pe lângă examene, mai sunt şi anumite exerciţii unele facultative, altele obligatorii, dar şi seminarii.

Seminariile nu sunt “ore de ascultare”, aşa cum am auzit că e prin România, ci ore de discuţii unde fiecare îţi spune părerea despre ce a citit şi vine cu eventuale comentarii. Pentru ca toţi să aibă şansa de a demonstra că au citit, înainte de fiecare seminar, trebuie trimis sau mai bine zis publicat pe platforma online de studiu un document cu o listă de păreri, idei principale şi comentarii.
Aceste documente de dinaintea seminariilor împreună cu eventualele exerciţii, nu se notează separat, ci se iau în calcul la nota finală. Cu alte cuvinte trebui să fie acolo pentru “admis”.

Sistemul de notare este bazat pe calificativele: respins (U – underkänt), admis (G – godkänt), bine (VG – välgodkänt) sau completări (K – kompleteringar). La respins, se mai dă examenul odată, la admis e ok, la bine mai mult decât ok iar la completări ai şansa de a-ţi corecta lucrarea. Calificativul completări nu e valabil la toate examenele.

Despre atmosfera din facultate

Suntem 15 în clasă, din care 14 baieţi şi o fată. Avem clasa noastră în care accesul se face pe bază de card, în clasă avem ficare calculatorul lui, care nu e foarte performant, dar e ok. Avem internet wireless gratis în toată clădirea şi în jurul ei. Suntem împărţiţi în 4 grupe de cate 4 respectiv 3, fiecare grup are un server propriu, instalat şi configurat de noi, unde ne publicăm siteurile care fac parte din proiectul propriu, dar şi cel pentru proiectul de grup.
În rest localul din Ronneby, acolo unde învăţ eu, pare cam gol. Se pare că ne vom muta cu timpul, la Karlskrona.

Cam asta e despre sistemul de învăţământ de pe aici. Cred, defapt mai mult ca sigur am omis unele lucruri, aşa că dacă vreţi să aflaţi mai multe sau sunteţi curoşi de ceva anume, scrieţi un comment şi voi răspune sau voi updata articolul.